Pe obrajii reci ai serii câteva
raze obosite stau agățate de orizont,
însângerându-l.
Stelele și norii se amestecă
tumultos, ca într-un joc bizar. A început să ningă timid, cu fulgi fini și
rari. Un pui de vânt așază praful argintiu pe tâmpla nopții și pe copacii care
par niște statui rugătoare.
Ici-colo, câteva păsări sihastre tremură pe ramuri,
iar croncănitul lor ascuțit pare că taie aerul în mii de fâșii. O lumină
alb-albastră se așterne pe jos, lipindu-mi-se de tălpi. E frig, un frig uscat
și umed deopotrivă.
E iarnă sau încă nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea voastra conteaza