6 feb. 2016 | By: Violeta Sandor

Şi totuşi...






Aleargă pe alocuri, ca nişte umbre iernatice, câteva păsări încărcate cu frig. De pe aripile lor negre, iarna încă mai picură culori argintii.
Pământul geme după primăvară sub bruma aburindă şi peste tot miroase a dezgheţ. Pe trupul arborilor vântul cocoşează crengile, ca într-un tablou incomplet.
Timpul a îmbătrânit şi parcă îi este din ce în ce mai greu să călătorească între un apus şi un răsărit.
Şi totuşi, astăzi trotuarul este pavat cu raze.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Parerea voastra conteaza