11 oct. 2015 | By: Violeta Sandor

Cer ruginiu




Se unduie clipa-ntr-un amurg ecosez,
şi se închid în sine toţi trandafirii,
împreună cu vântul incep să dansez…
până şi luna valsează în ritmul iubirii.

Mohorâţi, stropii de rouă se-aşează plăpând
pe firele de iarbă de-acum obosite,
după o vară fierbinte, înfiptă-n pământ
o toamnă arămie se plimbă cuminte.

E linişte.Totul pare pictat de o mână divină,
un nor de furtună e gata să strige
iar falnicii pomi presăraţi de rugină
aşteaptă tunetele, pacea s-alunge.

Pe cer soarele călător vrea libertate,
dar se supune şi se-ascunde cu greu.
Sub veşmântul unei ploi deşertate
s-a încâlcit bezmetic... un curcubeu.

1 comentarii:

Laura spunea...

Asta este cea mai ,,complexa" imagine a toameni. Felicitari!

Trimiteți un comentariu

Parerea voastra conteaza