31 aug. 2015 | By: Violeta Sandor

Suflet plin




Am scrijelit cu condeiul sufletului meu printre nerostitele-mi cuvinte şi miroase a linişte. Pentru că m-am născut în ziua în care te-am cunoscut.

Nerostitele-mi cuvinte,
zac pe buze, ostoite.
Vise, fluturi stau în palmă
luna sus zâmbeşte calmă.
 Vreau să-ţi spun o vorbă-două
 glasu-mi picură doar rouă.

Vântul murmură agale
cu o stea în felinar
cuvintele-mi pe buze
s-au făcut nectar.

Şi-n astă infinită clipă
şi vise şi fluturi şi speranţă
mă-nsoţesc până la capăt de zare
în ceea ce se numeşte viaţă.

2 comentarii:

Laura spunea...

Foarte frumoase versurile!

Violeta Sandor spunea...

Laura, multumesc pentru apreciere.

Trimiteți un comentariu

Parerea voastra conteaza