Mi-ai construit un suflet
din petale de floare,
candid și fierbinte
cu irizații de soare.
Din stelele-albastre
ai stors strălucirea
și-n trupu-mi de lut,
ai ascuns fericirea.
Cu mâinile tale
pline de răsărit,
în adânc de zâmbet
ai încrustat liniștit,
florile lunii
cu dulcile-ți cuvinte
și de-atunci
toate anotimpurile
toate anotimpurile
cu linistea sunt logodite.
Din stelele-albastre
RăspundețiȘtergereai stors strălucirea
și-n trupu-mi de lut,
ai ascuns fericirea.
Cu mâinile tale
pline de răsărit,
în adânc de zâmbet
ai încrustat liniștit,
florile lunii
Am citit cu interes şi îmi place blogul tău! Gând bun de la Vrancea!
Elena,
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos de vizita si ma bucur ca randurile mele iti plac. Ganduri bune si de aici.
Bună Violeta!
RăspundețiȘtergereFrumoase gânduri,mulțumesc de vizită!
Îți doresc un weekend minunat!
Te îmbrățișez cu drag!
Foarte frumoasa poezia.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru aprecieri.
RăspundețiȘtergere