30 sept. 2012 | By: Violeta Sandor

Deasupra vieţii





Mi-ai dăruit zile 
cu poezii cuminţi şi aşa am învăţat
să ascult şoapta 
visului ascuns în spatele stelelor.
Cu arome de dor 
mi-ai îmbrăcat sufletul şi
simţeam o vâlvătaie dulce cum mă străbate…
De fiecare dată 
când mă scufundam printre genele tale,
iar zâmbetul 
îţi aluneca pe obrazul stâng, îmi oferea
senzaţia unei veşnicii 
care se împlinea în fiecare secundă.
Şi atunci, 
dintr-o dată, în jurul meu lumea se evapora şi
puzderii de clipe molcome îi luau locul…
Toate plămădite dintr-o fericire feciorelnică,
a ta şi a mea, 
de a exista împreună.

1 comentarii:

Anonim spunea...

Si cand te gandesti cati ar avea nevoie sa citeasca asta, dar nu prea stiu de site...


Here is my page: ora exacta

Trimiteți un comentariu

Parerea voastra conteaza