În doi

Oare cum reuşim să vieţuim în această lume în care pierdem de foarte multe ori noţiunea realităţii? Cine ne controlează emoţiile, gândurile? 

Cine suntem.... încotro mergem... care este drumul de urmat? Ce e binele, ce este răul? Lumina, întunericul....războiul, pacea.... Suntem adeseori copleşiţi de durere, mâhnire şi totuşi avem puterea să zâmbim mai apoi. Avem lecţii de învăţat....obstacole de trecut.... vise de realizat.Toate sunt mai uşor de trecut... în doi. Bogăţia vieţii, bucuria şi iubirea din noi doi ne face să ieşim din timp şi am descoperit că fericirea există. Eu mă îmbogăţesc cu viaţa şi trăirile lui şi el cu a mea, fiecare din noi îşi dublează existenţa. Am reuşit împreună să dăm noi înţelesuri existenţei şi să vedem viaţa prin prisma iubirii dăruite necondiţionat.

Închide ochii

şi îmbracă-ţi gândul

în mătase

de şoapte tremurânde;

îngăduie norilor

să-şi stoarcă visele

peste tine,

ca nişte fluturi beţi.

Simţi

cum se prelinge infinitul

peste nerostire ?

Încet, fără frică,

lasă să-ţi pătrundă

printre gene

negândita lumină.

În jur,

asemeni vâltorilor,

încep a roi

seminţe de zori,

pe un cer viu;

miresme

de liniştită dragoste

se încâlcesc

şi picură.

Picură veşnicie!

Încă o zi …